NUTRIȚIA ÎN BOALA RENALĂ CRONICĂ

“Cea mai bună dietă este cea care îți salvează viața.”

În acest articol am scris succint câteva informații generale despre Boala Cronică de Rinichi și câteva sfaturi referitoare la abordarea nutrițională, fiind foarte dificil să gasesc informații în legătura cu acest subiect, deoarece nu este un topic foarte întâlnit printre specialiști. Am lucrat ca medic rezident nefrolog primii doi ani din pregătirea mea și acest subiect m-a frământat deoarece pe buzele tuturor  pacienților nou diagnosticați se năștea întrebarea: “Și de acum ce voi mânca?” Fiind un subiect esențial și în frânarea evoluției bolii, am început să caut raspunsul și acum că am găsit nu numai unul, vă las să le citiți.

  1. Ce este Boala Cronică de Rinichi?

Boala cronică de rinichi (BCR) este definită de persistența afectării funcției renale/structurii renale pe o perioada de cel puțin trei luni. Cauzele pot fi consecința a nenumărați factori etiologici: boli genetice/congenitale, hipertensiunea arteriala, diabetul zaharat,bolile căilor urinare(litiaza renală,pielonefrita cronică) bolile cronice inflamatorii renale(glomerulonefritele), consumul cronic de antiinflamatoare nesteroidiene (nu e doar teorie ci am avut un așa caz al unei doamne care după 5 ani de terapia durerii cu antiinflamatoare a intrat in insuficiență cronică de rinichi). 

BCR este evidențiată în practică prin teste precum examenul biochimic al urinii (cel mai frecvent prin prezența proteinuriei, raportului albumină/creatinină), sau explorări imagistice (anomalii ecografice,urografice) cât și prin determinarea creatininei serice și estimarea Ratei de Filtrare Glomerulară (RFG) printr-o formulă în funcție de valoarea Creatininei serice,sex și vârstă. Dacă valoarea RFG scade sub valoarea normală pentru adult de 90 ml/min/1,73 m2 , boala avansează către stadiul final când aceasta ajunge la valori sub 15ml/min/m2 alături și de alte modificări prezente în urină ca eliminarea de albumină  reprezentând în același timp și un risc major pentru boli cardiovasculare. Din păcate simptomatologia (oboseală, greață, dureri musculare, cefalee, halenă uremică, umflarea gambelor) nu este prezentă decât în stadiile avansate de boală când singura cale de tratament este supleerea renală prin metode de epurare a sângelui ca hemodializa sau transplantul renal.

Populațiile cele mai predispuse pentru dezvoltarea acestei afecțiuni sunt cele din categoriile de risc din care amintim: diabetul zaharat și hipertensiunea arterială necontrolate, litiaza renală recurentă, istoric de insuficiență renală acută, istoric familial de BCR, expunerea  la substanțe toxice renale (medicamente, substanță de contrast pentru explorări imagistice), vârstă > 60 de ani, statut socio-economic precar și comunități etnice predispuse (afroamericani, ameridieni, hispanoamericani, etc.)

Dacă este diagnosticată și tratată la timp, această boală progresivă (în special pentru diabetici și hipertensivi), poate fi mult încetinită prin tratament corespunzător complex și nutriție adecvată. Ca în orice boală se urmărește controlul bolii etiologice adică a cauzei care a declanșat BCR, precum și corectarea complicațiilor.    

  • Ce dietă este recomandată în această afecțiune?

Ca în orice boală, importanța dietei este de netăgăduit iar transformarea stilului de viață este indispensabil iar eficiența oricărui tratament nu este “la maxim” fără acest ajutor. Un citat preferat ar spune că –„Cea mai bună dietă este cea care îți salvează viața” și cred cu tărie că hrana consumată devine sânge – devine celulă și transformă organismul nostru dacă nu pentru regenerare totală măcar pentru conservarea statusului în care ne-a gasit.  

 Propunerile enumerate mai jos sunt dedicate persoanelor cu Boala cronica de rinichi (BCR) și nicidecum celor sănătoase sau cu litiază renală de exemplu:

       2.1 Caloriile

  • Nu este indicată scăderea ponderală în BCR, cerința calorică recomandată pentru pacienții nedializați este de 35 kcal/kg greutate corporală ideală/zi la vârste sub 60 de ani, și 30-35 kcal/kg greutate corporală ideală /zi la cei peste 60 de ani.

2.2 Fosforul

  • Când fosforul în sânge depășește limita normală de 6mg/dl, se vor evita cu regularitate sursele alimentare bogate în fosfor ca: derivate de lactate, sparanghel, cartof, porumb, mazăre, fasole, pește, organe(ficat,plămâni..), nuci, alune, produse de panificație cu făină, tărâțe. Acesta, în combinație cu Calciul se depune în țesuturile moi ale organismului.
  • 2.3 Proteinele (Referitor la dietele hipoproteice și variantele lor, am găsit mai multe informații pe care le voi publica într-un articol ulterior.)
  • Proteinele nu trebuie folosite în cantitate mare iar aportul acestora într-un regim hipoproteic este de 0,6-0,8 g/kgc/zi pentru a încetini progresia afecțiunilor renale.
  • Se recomandă ca toate alimentele să fie cântărite înainte de consum până la acomodarea pacientului cu porțiile de alimente.
  • Ținta este eliminarea excesului de proteine și urmărirea produselor alimentare cu un conținut ridicat  de aminoacizi esențiali.
  •  Proveniența acestora ar trebui să fie în principal din surse vegetale deoarece au un rol protector, respectiv din surse animale (aportul de carne roșie a fost asociat cu un risc ridicat de BRC avansată, raportat la cantitate, iar aportul de carne slabă nu asociază apariția BRC).
  • Dietele sever hipoproteice se vor suplimenta cu aminoacizi esențiali sau cetoanalogi ai acestora.
  • Nu se recomandă folosirea de substanțe pentru dezvoltarea musculară (creatina) din cauza efectelor nocive renale pe care le induc.
  • La pacientul dializat/transplantat renal necesarul proteic este mai crescut și va necesita stabilirea dietei de către medicul curant/nutriționist.
    • Sodiul ( Na)
  • Principala sursă de sodiu este sarea, din care 40% reprezintă sodiul dar și aditivii alimentari ca (Knorr, Delikat, Maggy, Vegeta, Borș Magic,etc.) și ar trebui evitată aditivarea mâncării treptat pentru ca gustul pacientului să se obișnuiască.
  • Este necesară reducerea aportului de sodiu la <2-3 g/zi (corespunzând la 5,84 g sare de bucătărie/zi sau 1 linguriță rasă/zi
  • Produsele cu un conținut ridicat de sodiu(Na) trebuie evitate: brânza sărată, pastrama, conservele în saramură, măslinele, semințele sărate, supele la plic, mezelurile, cârnații, micii, chipsurile, biscuiții sărați, sosurile, grătarele, fastfood-ul și se vor reduce la minim conservele de orice fel.
  • Pentru o toleranță ridicată a dietei, se recomandă înlocuirea sării cu condimente(boia, piper cayenne,curry,chimen, ghimbir), sau cu plante aromate (mărar, patrunjel, tarhon, busuioc, cimbru, usturoi,ceapă,etc.), sau cu drojdie inactivă presărată inainte de servire iar în salate se poate adăuga lămâie alături de condimentele enumerate mai sus după gust.
  • A nu se folosi sarea “ medicinală ”(fără conținut de sodiu) deoarece conține clorură de potasiu(KCl) care este nepermisă în BRC!
  • A nu se folosi nici produsele care conțin sodiu ca alginatul de sodiu din (înghețată și ciocolată), bicarbonatul de sodiu (praf de copt,sifon), benzoat de sodiu (conservant sosuri), citrat de sodiu, nitriti de sodiu (conservare și colorarea cărnii), sulfit de sodiu(prevenirea decolorării fructelor uscate)
  • Având în vedere conținutul mare în aditivi chimici în alimentele procesate, se recomandă citirea etichetei înainte de consum.
    • Potasiul
  • A se evita alimentele bogate în potasiu : piersici, banane, pepene galben, mango,portocale, prune, stafide și alte fructe uscate, broccoli, andive, ciuperci, roșii, varză de bruxelles, cartofi, cafea, ciocolată, ceai, nuca de cocos și nuci. Alimentele care sunt permise sunt mai sărace în potasiu ca: mere, vișine, afine, mure, zmeură, căpșuni, struguri, mandarine, pere, pepene roșu, ananas, morcovi, varză, porumb, castraveți, ceapă, pătrunjel, ridichi și salată.
  • Important!!! Este necesară schimbarea de 2-3 ori a apei în care au fiert lgumele pentru reducerea cantității de K.

2.6 Alte recomandări:

  • Creșterea consumului de alimente cu rol diuretic:  anghinare, vânătă, conopidă, sparanghel, fasole verde, mere, piersici, pepene galben, pepene verde, pere, țelină, struguri, dovleac, castane, curmale, porumb,cartofi, ulei de pește.
  • Renunțarea la fumat (fumatul poate exacerba injuria renală)
  • Concentrarea dietei pe aportul de glucide(cereale integrale, fructe și legume) alaturi de aportul de lipide maxim 30% (grăsmi nesaturate)
  • Evitarea aportului exagerat de lichide >3,5l/zi (Normal 30-35ml/kgc) /Diureza+500ml

Intervenția medical nutrițională responsabil asumată de pacient este cea mai bună și singura soluție viabilă pentru frânarea BCR în stadiul final

N.B. Aceste informații nu sunt prezentate pentru a diagnostica, trata sau influența în orice fel conduita terapeutică a medicului dumneavoastră. Orice decizie care se dorește a se lua, trebuie întâi analizată de medicul dumneavoastră curant. Nu orice informație prezentată în acest articol se potrivește tuturor ci totul trebuie personalizat în funcție de statusul clinic al pacientului, analizelor de laborator și informațiilor obținute în urma unui consult personalizat.

Bibliografie selectivă:

  • Stoica V., Scripcariu V., – Compendiu de specialități medico-chirurgicale vol.1. Ed. Medicală,2016.București.
  • Radulian G., Nutriția în Boala Renală Cronică. Cetodieta. Ed.Medbook. 2020,București.
  • Mușat A., Nițu G., Popescu I., Manualul Merck de diagnostic și tratament Ed.All.2009 București.
  • Covic A., Nefrologie:Principii teoretice și practice, Casa editorială Demiurg,Iași 2011.
  • Pamplona-Roger,G.D., Sănătate prin alimentație, Ed. Viață și Sănătate,2016.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *