Stil de viață sănătos

„Ai grijă de corpul tău pentru că este singurul loc în care va trebui să trăiești.” – Hipocrate

Stilul de viață sănătos este definit ca orientarea către prevenția problemelor de sănătate și maximizarea stării de bine personale. Dintre toate obiceiurile adoptate pentru o sănătate completă de la cele mai mici gesturi ca folosirea aței dentare regulat ori aplicarea de cremă cu protecție solară, cele mai multe studii se concentrează pe dietă si exercițiu fizic ca fiind cele mai importante [1].

Multe studii susțin că oamenii cu precădere cei în vârstă respectă un stil de viață sănătos adesea după episoade care le-au periclitat viața. Deci stilul de viață este influențat în general, de acel moment când o persoană trece printr-un episod de boală sau prezintă factori de risc pentru a o dezvolta [2].

Cel care este considerat părintele medicinei – Hipocrate spune că „Sănătatea depinde de echilibrul dintre alimentaţie şi activitatea fizică.” Dacă din vremuri străvechi se promovează și se distinge această idee a stilului sănătos de a trăi, oare de ce nu luăm măsuri încă din tinerețe și așteptăm să ajungem bolnavi, pe un pat de spital și să avem impresia că ” bătrânețea e vinovată de toate”.

Educația specialiștilor din domeniul sănătate este foarte slabă în domeniul stilului de viață sănătos și în promovarea acestuia. Un studiu realizat printre profesionițtii în sănătate mintală din Canada susține că doar 60% dintre ei promovează activitatea fizică, 49% o dietă sănătoasă și 41% renunțarea la fumat de aceea există nevoie de îmbunătățire la acest nivel [3].

Am găsit studii (analiza datelor provenite din 3 studii mari de cohortă) care ne arată clar că adoptarea unui stil de viață sănătos este este asociată cu mortalitatea redusă în rândul pacienților cu Boala Crohn sau Colita ulcerativă. În acest studiu ei au demonstrat că aderarea la cei cinci factori de viață sănătoși (activitate fizică moderată-intensă, menținerea unui IMC-indice de masă corporală la un nivel optim, consumul redus de alcool, lipsa fumatului și aderearea la o dietă Mediteraneană) este asociată cu scăderea cauzelor mortalității în rândurile pacienților cu boli inflamatorii intestinale [4].

Pe lângă profesioniștii în sănătate care după cum spun sudiile nu prea fac recomandări referitoare la stilul de viață sănătos, nici populația nu stă prea bine la acest capitol. Studiile ne arată că doar 3% dintre americani urmează toate cele patru caracteristici pentru o viată sănătoasă (HLCs) acestea fiind lipsa fumatului, greutate ideală, consumul de fructe și legume și activitate fizică în timpul liber. Cred că aceste constatări din acest studiu ilustrează clar criza în promovare a sănătăți în Statele Unite caracterizate prin aport caloric excesiv, exercițiu fizic inadecvat sau sedentarismul, creșterea îngrijorătoare a obezității și ratele crescute ale fumatului [5].

Un alt studiu realizat în Olanda în 2015 a stabilit că atât femeile cât și bărbații care au trăit în acord cu principiile unui stil de viață sănătos au trăit 2 ani în plus într-o stare bună de sănătate comparativ cu cei din grupul de risc înalt [6], în timp ce într-o analiză multicohortă din 2017 cei fără factori de risc ai stilului de viață au trăit în medie cu 6 ani mai mult fără boli cronice decât cei care au prezentat minim 2 factori de risc [7].

Principala constatare a unui studiu recent din anul 2020 este aceea că scorul înalt al unui stil de viață sănătos (caracterizat de cei patru factori pentru un stil de viață optim) a fost asociat cu aproximativ 9 ani adiționali fără boli cronice comparativ cu cel mai rău stil de viață [8].

Ne-am aștepta ca în rândul studenților să fie puțin mai bine datorită nivelului de educație dobândit,dar nu e deloc așa. După cum spun unele studii, un mare procentaj dintre studenți sunt în categoria celor cu un stil de viață nesănătos caracterizat de obiceiuri ca fumatul, dietă inadecvată, slabă activitatea fizică și nivelul crescut de stress. Din același studiu s-a mai concluzionat că există o corelație între un stil de viață sănătos și starea de bine psihică iar dacă cineva practică un stil de viață sănătos, scorul pentru stres,anxietate și depresie va fi unul scăzut [9].

În acest prim articol am vorbit în general despre stil de viață sănătos și am descoperit și câteva dintre beneficiile lui. Am atașat mai jos bibliografia cu studiile din care am extras informațiile pentru a vă încuraja să studiați la rândul vostru.

            Următorul articol va fi despre dietă (aici) și voi încerca să gasesc cele mai interesante studii medicale, pentru a descoperi  împreună ce ar trebui să fie pe mesele noastre. Vă doresc multă sănătate și numai bine!

Cu mult drag,

Ema.

Bibliografie

(1)       Bloch, P. The Wellness Movement: Imperatives for Health Care Marketers. Journal of Health Care Marketing 1984, 4 (Winter), 9–16.

(2)       Divine, R.; Lepisto, L. Analysis of the Healthy Lifestyle Consumer. Journal of Consumer Marketing 2005, 22, 275–283. https://doi.org/10.1108/07363760510611707.

(3)       Romain, A.; Trottier, A.; Karelis, A.; Abdel-Baki, A. Do Mental Health Professionals Promote a Healthy Lifestyle among Individuals Experiencing Serious Mental Illness? Issues in Mental Health Nursing 2020, 41. https://doi.org/10.1080/01612840.2019.1688436.

(4)       Lo CH; Khalili H; Song M; Burke KE; Lochhead P; Richter JM; Giovannucci EL; Chan AT; Ananthakrishnan AN. Healthy Lifestyle Is Associated With Reduced Mortality in Patients With Inflammatory Bowel Diseases. Clin Gastroenterol Hepatol 2021, 1, 87–95. https://doi.org/10.1016/j.cgh.2020.02.047.

(5)       Reeves, M. J.; Rafferty, A. P. Healthy Lifestyle Characteristics Among Adults in the United States, 2000. Archives of Internal Medicine 2005, 165 (8), 854–857. https://doi.org/10.1001/archinte.165.8.854.

(6)       May, A. M.; Struijk, E. A.; Fransen, H. P.; Onland-Moret, N. C.; de Wit, G. A.; Boer, J. M.; van der Schouw, Y. T.; Hoekstra, J.; Bueno-de-Mesquita, H. B.; Peeters, P. H.; Beulens, J. W. The Impact of a Healthy Lifestyle on Disability-Adjusted Life Years: A Prospective Cohort Study. BMC Medicine 2015, 13 (1), 39. https://doi.org/10.1186/s12916-015-0287-6.

(7)       Stenholm, S.; Head, J.; Kivimaki, M.; Kawachi, I.; Aalto, V.; Goldberg, M.; Westerlund, H.; Vahtera, J. SMOKING, PHYSICAL INACTIVITY, AND OBESITY AS PREDICTORS OF HEALTH EXPECTANCY: A MULTICOHORT STUDY. Innovation in Aging 2017, 1, 608–609. https://doi.org/10.1093/geroni/igx004.2131.

(8)       Nyberg, S. T.; Singh-Manoux, A.; Pentti, J.; Madsen, I. E. H.; Sabia, S.; Alfredsson, L.; Bjorner, J. B.; Borritz, M.; Burr, H.; Goldberg, M.; Heikkilä, K.; Jokela, M.; Knutsson, A.; Lallukka, T.; Lindbohm, J. V.; Nielsen, M. L.; Nordin, M.; Oksanen, T.; Pejtersen, J. H.; Rahkonen, O.; Rugulies, R.; Shipley, M. J.; Sipilä, P. N.; Stenholm, S.; Suominen, S.; Vahtera, J.; Virtanen, M.; Westerlund, H.; Zins, M.; Hamer, M.; Batty, G. D.; Kivimäki, M. Association of Healthy Lifestyle With Years Lived Without Major Chronic Diseases. JAMA Internal Medicine 2020, 180 (5), 760–768. https://doi.org/10.1001/jamainternmed.2020.0618.

(9)       Yusof, H.; Abdull Rahman, R. H.; Noordin, N.; Patah, S.; Yunus, W.; Fei, G. Does University Students’ Stress Have an Impact on Their Psychological Well-Being? Indian Journal of Public Health Research & Development 2019, 10, 1290. https://doi.org/10.5958/0976-5506.2019.01473.6.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *